Da da da! Este vorba de, asa presupusa, mare ... Cand ti-e dor de mare cum te manifesti ? Cum reactionezi atunci cand vezi ca , pur si simplu , iti dai seama cum ai plecat fara sa-ti iei ramas bun , fara nimic ... ?!?
Stiu , cineva este incantat ca scriu despre mare , sau poate nu ?! Dar am inceput sa ma indragostesc ... controlata si posesiva , incerc sa descriu sentimentul pe care nici macar nu-l banuiesti ; atunci cand treci , si incerci sa treci peste toate si crezi ca daca eu am nevoie de tine , tu o sa ai nevoie de mine ?
Paharul de nestea de lamaie , rochita mea roz , ochelarii de soare , pantalonasii , bluzita , si vesnicul loc in care imi voi aduce aminte de tenul putin creol .
Mi-e atat de bine cand ma gandesc la mare , ma simt alt om si cu toate astea sunt cea care poate sa fie controlata foarte usor ... Oare de ce m-o fi acceptat asa ? Eram ... nemachiata , ciufulita , arsa de soare, cu nisip pe picioare si totusi inca iti mai trimit un sarut de noapte buna din Targoviste ...
Aici niciodata nu am sa fiu eu ! Am sa fiu eu atunci cand ...
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu