Sunt multi . Ma pierdusem de ei . Aveam eu o camaruta . Un refugiu doar al meu . Ei nu stiau de mine . Era un refugiu cu doua locuri . Odata am fost doi . Si din camaruta mea vedeam figuri . Zeci de figuri . Auzeam pasi si voci . Stiam ale cui sunt . Cu ele am crescut , am fost peste tot .
Erau multi . Ma pierdusem de ei . Treceau pe langa mine , pe langa camaruta mea . Trecea si timpul si eram mai inghesuit . Mai putin aer . DOI a devenit UNU . Si UNU nu accepta asta . Ii era dor de pasi si voci , sa creasca din nou .
Acum sunt si mai multi . I`am gasit , m`au gasit . Fara ei , nu traiesc . Le multumesc . Sunt sute . Pentru fiecare , un infinit de " Multumesc ! "
Si camaruta a ramas goala .
VA IUBESC ! >:D<
Vama Veche - Prieteni
23 februarie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu